" Dragostea pentru munte este una dintre cele mai pure si depline. ea nu ne va dezamagi niciodata "

Cupa Crestei Cocoşului

Mă-ntâlnesc cu Zsolt recent şi-i propun o tură în weekend la care-mi zice că merge la o cupă în Maramureş şi mă întreabă dacă nu vreau să merg cu el să reperezentăm Dianthus-ul. Cum nu pot să-l refuz, mă alătur ideii lui şi astfel plecăm înspre M-ţii Gutâi vineri dupămasa undeva pe la ora 17 fără puţin. Drumul a fost destul de obositor, traficul îngreunat dar important e că am ajuns cu bine în Baia Sprie unde, aşteptăm şi trupa de la Amicii Munţilor (Marius, Kiki, Ţache, Ada şi Iulia) împreună cu care continuăm drumul până la vreo 20km după Baia Sprie, lăsând maşinile la Hanul lui Pintea. Ne hidratăm cu o gură-două de bere rece, ne uităm la ceasuri – e undeva în jurul orei 1 noaptea, luăm rucsacii-n spate şi pornim pe traseu.

Intrăm chiar vis-a-vis de han, prin pădure, pe marcaj bandă roşie. Traseul este lejer, traversăm câteva porţiuni de pădure şi câteva păşuni, diferenţa de nivel e foarte mică aşa că în 2 ore de plimbare noaptea prin păduri ajungem la “Masa de piatră” într-o poiană sub Creasta Cocoşului unde ne întâmpină pe traseu câţiva membrii de la CT Creasta Cocoşului până în tabăra de campare. Ne montăm rapid corturile, puşcăm o chitară la foc, majoritatea dorm, nu stăm nici noi foarte mult, ne aruncăm în corturi şi încercăm să ne odihnim puţin după o zi obişnuită de serviciu şi călătorit mult cu maşina prin caniculă.

Dimineaţa devreme la 8 se dă trezirea, mâncăm ceva rapid şi în jurul orei 9-10 se dă startul în traseul de regularitate. Traseul este lejer, pornim mai tare până în creastă cu Zsollt, ne scoatem ficaţii pe drum pe la berea şi palinka de la focul de azi-noapte însă ajungem bine sus unde ne aşteaptă proba teoretică. Îi aşteptăm şi pe Amicii, ne cocoţăm să facem şi Creasta Cocoşului apoi pornim spre Vf. Gutâi (1443m) unde poposim, povestim şi profităm de vremea bună şi soarele fierbinte apoi, coborâm prin Jgheabul Mare pe marcaj cruce albastră până în intersecţia cu triunghi roşu, urcăm vreo 10 minute pe triunghi roşu apoi ţinem curba de nivel având tot timpul Secătura (1392m) în dreapta noastră până la punctul de plecare. Traseul este pe cât de simplu, pe atât de plăcut, zona este superbă, personal am rămas foarte ataşat de peisaj aşa că, cu siguranţă voi reveni aici şi cu altă ocazie. În mod normal, în ritm normal de mers, cred că timpul traseului ar fi cam de maxim 3 ore, nouă ni s-a dat timp 5 ore, lenevind plus Creasta Cocoşului (care nu era prevăzută în traseu) plus şedinţele foto plus gustările de pe ici colo am profitam din plin de cele 5 ore.

Creasta Cocoşului

în dreapta Vf. Gutâi (1443m)

Vedere din Creasta Cocoşului

Combinaţii… de vară

Cu o parte din Amicii prezenţi

Bălăurind

Winterfresh de munte 😀

În creasta Gutâiului

Creasta Cocoşului văzută dinspre Jgheabul Mare

Tot înainte…

…până pe Vf. Gutâiul Mare

şi-napoi – o parte din tabăra de campare

Ajunşi la tabără, urmează proba de orientare turistică, o pauză apoi proba surpriză şi proba culturală. După cultural – o masă “din partea casei” (mămăliguţă la ceaun cu brânză şi slănină), cântece de chitară la foc, vin cu Amicii în cort la marius, tot felul de poveşti şi după un vânt foarte rece şi puternic, somn de voie.

Proba surpriză – pe locuri, fiţi gata….

… start! :))

 Apus de soare în munţi

yoyo cu Zsolt la cultural

Amicii – cultural

Dimineaţa, festivitatea de premiere la care am reuşit cam aşa: – orientare turistică: locul I (Bravo Zsolt!) – proba culturală: locul II – proba surpriză: locul II – proba teoretică: locul II

 

 Foto de grup – Cupa Creasta Cocoşului 2011

La general, locul I a fost luat de Amicii munţilor după care cu siguranţă am fost noi însă data viitoare, nu-i mai lăsăm şi vom lua noi locul I !!! 🙂 Aaa – era să uit să precizez că cei de la Amicii au fost super de treabă că ne-au aşteptat în Cluj şi au stat cu noi la o cafea în STARBUCKS! 🙂

Trasee: Hanul lui Pintea – Masa de Piatră bandă roşie, timp: 1,5 ore, dificultate: redus (culoare pe hartă – roşu) Traseul de regularitate: culoare pe hartă – albastru Fotografiile îi aparţin lui Marius Smărăndescu (Amicii Munţilor)

Tags:

yoyo

Pasionat şi împătimit de natură şi munte, doresc să cunosc cât mai multe locuri frumoase mai ales de la noi din ţară şi, de asemenea, să-i ajut şi pe cei care îşi doresc acelaşi lucru să îşi realizeze visele.

Adaugă un comentariu