" Dragostea pentru munte este una dintre cele mai pure si depline. ea nu ne va dezamagi niciodata "

Cupa Trascău, prima ediție pe asfalt a lu’ Manu MunțoManu

Cum să fie, nebunie, ștați un pic, c-amu vă zic:

De la Cluj, pornit-am treaz, recunosc un pic tălâmb,
Am băut și ne-am tot râs, până dat-am de un dâmb,
Era drumu’ de acces, plin de pietrii, bolovani,
Mult n-o fost, c-am și pticat, deh! -planuri mari.

Acuma stau și râd, prietenii știu, eu am inventat propiul motto pe munte “Nici o tură fără căzătură“. de obicei mă trag pe ass, de data asta o fost în genunchi. 🙂

Padiş – Cetăţile Ponorului, Cheile Galbenei

După ceva timp, în sfârşit reuşim să ne revedem aşa că, ne strângem cu mic cu mare Mircea, Alina, Micky şi subsemnatul şi plecăm vineri pe ruta Oradea-Salonta-Padiş. Vremea peste tot superbă, cald afară, soare.. ce mai, în vestul ţării e vară în toată regula! Din păcate, doar în vest pentru că şi la munte şi în restul ţării plouă cu găleata ca în luna lui octombrie.. Conştienţi însă nepăsători de vremea rea ce ştiam că va urma, plecăm voioşi la drum şi îndată ne vedem ajunşi în Padiş, mai precis în Glăvoi (după vechea denumirea populară “La Grajduri”). Punem corturile şi ne instalăm tabăra, dăm o raită prin pădure după lemne şi ne bucurăm de câteva ore în care  ploaia ne lasă să ne facem focul, să mâncăm şi să tragem câteva cântece de chitară ROMÂNEŞTI 100% la foc. Spun asta  supărat pe faptul că în Padiş, mai bine de 90% din toţi cei prezenţi (şi erau destul de mulţi, credeţi-mă) sunt  maghiari din Ungaria. Trist pentru români că am ajuns ca turiştii maghiari să fie mai mulţi ca noi, la noi în ţară; în fine.

Roşia Montană, Cheile Turzii

Am hotarat sa merg din nou la Rosia Montana fiind a treia oara si cu gandul de am mai vizita cateva galerii din mina.Am stabilit cu Yoyo sa mergem,el a mai invitat doi prieteni pe Roly si Mihai iar eu am invitat-o pe Bianca. Duminica dimineata pornim din Cluj,ajungem la Rosia Montana mergem la punctul de informare turistica si apoi vizitam Muzeul Aurul Apusenilor. De acolo ne informam cum procedam sa vizitam cateva galerii.Galeria vizitata de mine era inchisa dar avem optiunea de a vizita galeriile Romane,mergem la locul cu pricina unde la poarta ne intampina un pasnic flecmatic care ne sfatuieste sa mergem luni ca azi nu se poate doar cu programare si cu ghid si a fost doar una singura si ca turisti au plecat,il rugam sa ne lase inauntru sa vorbim cu ghidul,refuza dar noi nu aveam sa renuntam cu una cu doua(doar am facut ceva km pana acolo),dupa vreo 30 de minute de vorbit intre noi si spuneam ca nu plecam pana nu luam legatura cu ghidul si cateva vociferari la adresa pasnicului acesta ne lasa sa vorbim cu ghidul,rapid in 2 minute il aburesc si ne lasa sa vizitam cateva galerii minunate si apoi daca a vazut ca suntem baieti de treaba ne-a dus la propriu lor muzeu care avea amintiri frumoase despre minerit si avea o macheta cu intregul sector minier.