" Dragostea pentru munte este una dintre cele mai pure si depline. ea nu ne va dezamagi niciodata "

Weekend pe Valea Doamnei

În ultimul weekend din octombrie, Clubul FunHiking Mediaș a pregatit o tură pe Valea Doamnei, cu scopul de a face ceva reparații la una din căsutele de acolo. La invitația lui Marius (Copilu’), hotărăsc să merg și eu cu ei în tura asta, că am auzit multe povești faine despre oamenii ăștia.  Planul inițial era să plecăm vineri dupămasă din Tg. Mureș, eu cu Marius, să il culegem pe Zanu (cu tot cu noul lui aparat foto) de undeva de pe drumul dinspre Cluj, iar din gara Ucea de Jos, să o luăm pe Romelia, care venea de la Brașov, dar urma să ajungem la Bâlea mult după lăsarea întunericului. După spusele lui Marius, nu-i recomandat să plecăm pe întuneric spre Valea Doamnei, așa că facem rapid o schimbare de plan și ne ducem vineri seara toți 3 la Mediaș, de unde urma să plecăm sâmbătă  dimineața spre Bâlea Cascadă.

Tură în Masivul Postăvaru

În formaţia subsemnatul şi Cristina, plecăm de data aceasta de acasă cu două obiective bine puse în gând: să ajungem pe Vf. Postăvaru din masivul Postăvarul şi să găsim cât mai multe cutii de geocaching pe traseul nostru. Zis şi făcut: ne luăm la drum vineri în jurul amiezei şi astfel ajungem în Poiana Braşov pe dupămasă. În Poiană agitaţie mare, forfotă şi multă lume, în drumul nostru facem un popas şi pe la Cetatea Râşnov, prima seară urmând a o încheia în Cheile Râşnoavei.

Padiş – Cetăţile Ponorului, Cheile Galbenei

După ceva timp, în sfârşit reuşim să ne revedem aşa că, ne strângem cu mic cu mare Mircea, Alina, Micky şi subsemnatul şi plecăm vineri pe ruta Oradea-Salonta-Padiş. Vremea peste tot superbă, cald afară, soare.. ce mai, în vestul ţării e vară în toată regula! Din păcate, doar în vest pentru că şi la munte şi în restul ţării plouă cu găleata ca în luna lui octombrie.. Conştienţi însă nepăsători de vremea rea ce ştiam că va urma, plecăm voioşi la drum şi îndată ne vedem ajunşi în Padiş, mai precis în Glăvoi (după vechea denumirea populară “La Grajduri”). Punem corturile şi ne instalăm tabăra, dăm o raită prin pădure după lemne şi ne bucurăm de câteva ore în care  ploaia ne lasă să ne facem focul, să mâncăm şi să tragem câteva cântece de chitară ROMÂNEŞTI 100% la foc. Spun asta  supărat pe faptul că în Padiş, mai bine de 90% din toţi cei prezenţi (şi erau destul de mulţi, credeţi-mă) sunt  maghiari din Ungaria. Trist pentru români că am ajuns ca turiştii maghiari să fie mai mulţi ca noi, la noi în ţară; în fine.

Căţărare la Bazna

Puţin presat de timp, de dimineaţă devreme mă întâlnesc cu Rareş şi Bogdan (“brotherii”) – Asociaţia Montană Alps Mediaş – şi tragem o fugă până în Bazna la peretele de căţărare. Ajunşi în scurt timp, Rareş pune repede echipamentul şi cât ai zice peşte ne apucăm de căţărat. Facem câteva manşe, apoi câteva rapeluri după care ne întoarcem acasă – o ieşire scurtă şi plăcută de căţărat. Stânca de căţărat nu este foarte mare însă este destul de tehnică, pe ea deşi nu există trasee de alpinism marcate se pot diferenţia minim 3, cel mai uşor după părerea mea aflându-se undeva la nivelul de dificultate 3a sau 4. O stâncă narurală numai bună pentru exerciţiu şi antrenament. Recomand oricui. Mai jos, câteva poze, galeria completă o puteţi accesa prin intermediul linkului de la finele articolului sau din meniul Media > Galerie Foto.

Şuncuiuş – Peştera Unguru Mare

Vineri seara ne întâlnim în Cluj pe Zero la o bere, tragem o chitară câteva ore i pe la miezul nopţii Rareş ne-a propus să mergem a doua zi cu ei la o plimbare în Şuncuiuş. Sună bine aşa că sâmbătă dimineaţa devreme ne întâlnim în gara din Cluj eu cu Cristina şi Rareş cu Cristina lui (Asociaţia Montană Alps Mediaş) şi plecăm cu un tren foarte aglomerat spre Şuncuiuş. Ajunşi la destinaţie, de la gară se merge către sat până după pod unde pe partea stângă întâlnim crâjma satului unde cotim la stânga şi mergem pe şoseaua asfaltată până ajungem la nişte blocuri unde facem dreapta apoi din nou stânga şi tot înainte până la un anume “castel” – cu porţile închise în weekend cu lacăt. De aici traseul coteşte la dreapta pe o cărare de lângă curtea castelului şi continuă pe marcaj triunghi albastru până în poiană. De aici în dreapta, pe triunghi albastru se poate ajunge la peştera Vântului sau se poate travesta podul şi merge pe drum neasfaltat până la Peştera Unguru Mare, locul unde se află şi refugiul salvamont şi de asemenea din câte am înţeles, punctul de intrare în traseele de rafting.

Cupa PerPedes 2012, editia 32-a

În perioada 27-29 aprilie s-a desfăşurat cea de-a 32-a ediţie a concursului celor de la CETM Albamont, PerPedes. În cadrul concursului din CTM FunHiking au participat: Iulian Timar, Gheaja Paul, Grosu Cristina şi Ana-Maria Şilea. Concursul s-a desfăşurat anul acesta în Cheile Ampoiţei, în apropiere de comuna Meteş. Din păcate din cauza prezenţei prea mică a membrilor Asociaţiei FunHiking ne-am alăturat prietenilor din Zero Corp Cluj şi astfel, am făcut echipă cu ei.