" Dragostea pentru munte este una dintre cele mai pure si depline. ea nu ne va dezamagi niciodata "

Cupa Trascău, prima ediție pe asfalt a lu’ Manu MunțoManu

Cum să fie, nebunie, ștați un pic, c-amu vă zic:

De la Cluj, pornit-am treaz, recunosc un pic tălâmb,
Am băut și ne-am tot râs, până dat-am de un dâmb,
Era drumu’ de acces, plin de pietrii, bolovani,
Mult n-o fost, c-am și pticat, deh! -planuri mari.

Acuma stau și râd, prietenii știu, eu am inventat propiul motto pe munte “Nici o tură fără căzătură“. de obicei mă trag pe ass, de data asta o fost în genunchi. 🙂

Hoinari prin zăpezile Făgărașului

Matinali ca de cele mai multe ori, pornim din Cluj sâmbătă dimineața în jurul orei 5 jumătate. În mașină suntem 5 persoane, din CAR Cluj Lucian M., Cristi S., Zoli si Luci. Drumul e cețos și greoi însă ajungem devreme la Bâlea Cascadă unde luăm telecabina până la Bâlea Lac. Urcarea e 30 de lei/persoană, sunt profund dezamăgit de servicile lor, noi eram 5 persoane, înaintea noastră așteptau încă două, nu au vrut să ne primească pe toți într-o cabină pe motiv că ei aveau de cărat alcool și alimente sus la Cabana Bâlea. Am așteptat cam o jumătate de oră și într-un final luăm și eu cu Luci și Zoli telecabina. Ajungem la refugiul Salvamont, Fane (Tulpan) e plecat cu ceva grup mic de cursanți pe creste cu școala de iarnă. Îl sun pe Adi (Văleanu), ne ajută el cu bagajele, le lăsăm la Paltinu. Nu yăbovim prea mult, apucăm să înfulecăm ceva pe fugă și pornim spre Vf. Vânătarea lui Buteanu.

Tură în Giumalău

Am sa va povestesc pe scurt cam cum a fost un weekend care eu unul credeam că o să fie atât de scurt încât nici n-o să am timp să mă bucur de el.. Și, n-a fost așa, timpul parcă pentru câteva momente s-a oprit în loc, orele au zburat mai greu iar clipele revederii au fost frumoase ca-ntotdeauna. Ne revedem destul de rar, nu știu din ce cauză neaparat însă e destul de greu să ne adunăm cu toții de fiecare dată, joburi, probleme personale, toate cele ale vieții care ne mai trag înapoi și ne fură din timp și ne țin departe de natură. Ei bine, de data asta s-au aliniat ceva astre probabil sau pur și simplu ne-am sincronizat așa că ne-am bucurat să ne revedem (și să ne cunoaștem cei care nu ne-am mai văzut până acum). Ne-am întâlnit în Vatra Dornei unde am schimbat o vorbă, iar mai apoi am pornit împreună la drum spre Cabana Giumalău din Rusca pe marcaj triunghi roșu veniți de la Mureș Paul, Georgiana, Raluca, Andreea, Vio și Cristi, de la Baia Mare Dania și de la Cluj Luci, Anca și subsemnatul inculpat :) .

În vizită la Suru

Cu mare dor de munti si natura, asteptam cu nerabdare sa vina sambata dimineata sa plecam la munte. Ei bine ziua asteptata a sosit si in jurului orei 7:30 dimineata plecam din Cluj Luci, Anca,Yoyo si Laura. Cu dorul de munte in suflet care devenea tot mai intens pe masura ce ne apropiam si nerabdatori sa simtim mirosul frunzelor proaspat cazute, sa auzim fosnetul lor sub bocanci intram in traseul spre Cabana Suru de la capatul drumului forestier pe Valea Moasei in jurul orei 14:00…

Clacă la lemne – Cab. Sâmbăta

Ne strângem cu mic, cu mare la rugămintea lui Nea Nae să îl ajutăm la lemne și ne pornim nerăbdători cu gândul la muncă dar mai ales la distracția de după muncă din Cluj eu și Laura. Bunul nostru prieten Dan (Dănescu) se ocupă de organizare și reușește să împartă locuri de cazare pentru toată cabana, așadar urmează câteva seri de distrație pe cinste. Mai mult de atât, ne bucurăm că ajungem din nou la cabană unde ne simțim ca acasă și de-abia așteptam să-i revedem atât pe Nea Nae, Nicoleta, Robert și Cornel, cât și pe toți prietenii și cunoscuții care urmează să ajungă de departe.

Hoinărind prin munţii Bucegi

Cu dorul de munţi în suflet ne adunăm din nou o gaşcă sănătoasă – din Cluj subsemnatul, din Tg. Mureş Paul, Didi, Doru, Livia, Marci, Ovidiu, Dragoş, fraţii Szanto iar din Sighişoara Marcel şi ne întâlnim vineri în jurul orei 12 noaptea în Buşteni, pe Valea Cerbului cu gândul de a colinda Bucegii. Cântăm şi ne binedispunem până în jurul orei 3 când încercăm să ne punem la somn uşor deranjaţi de muzica şi „discoteca” în aer liber a unora de pe vale – şi vă spun sincer: evitaţi Valea Cerbului pentru că veţi întâlni tot felul de specii de animale sălbatice precum Cocalarul de Munte, Piţipoanca de adidas, Alpinistul de şlap etc.